Pestera Scarisoara s-a format in timpul glaciatiunii cand muntii in care este situata erau acoperiti de zapada si gheata.

Pestera avand decat o singura deschidere in partea de sus se formeaza astfel curenti de aer intre suprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghietii.

De aici ii vine si numele de Ghetar iar Scarisoara vine de la comuna Scarisoara situata 16 km mai jos, de care apartinea administrativ in vremea cand a fost botezata.

Acum apartine de comunei Garda de Sus, judetul Alba.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti.

Este formata in calcare de varsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.

Nu se cunoaste data exacta cand a fost descoperita pestera.

Cea mai veche mentiune asupra pesterii este facuta de A. Szirtfi in 1847. K. F. Peters si A. Schmidl dau primele informatii stiintifice in 1861, respectiv 1863.

Intrarea in Ghetarul de la Scarisoara se face printr-un impresionant aven, a carui gura, cu un diametru de 60m, se deschide in padurea din marginea platoului.

O poteca ingusta sapata in stanca si cateva scari metalice ancorate in pereti inlesnesc coborarea celor 48 m cat masoara adancimea avenului.

Pe fundul lui se pastreaza in tot timpul anului un strat gros de zapada.

Aici se patrunde in Sala Mare printr-un impresionant portal masurand 24 m latime si 17 m inaltime.

Ghetarul de la Scarisoara este important pentru stiinta in primul rand in complexul de fenomene care se datoresc prezentei ghetii si structurii generale a pesterii: morfogeneza si evolutia formatiunilor de gheata, stratificarea masivului de gheata etc.

Avenul, prin flora sa variata, diferentiata pe nivele, ofera botanistilor un interesant si permanent teren de cercetare.

Pestera este amenajata si are corp de ghizi autorizati.

Obiective turistice la Pestera Scarisoara: