Numele localitatii vine de la raul Timis (trecand la sud de municipiu), numit de romani in antichitate Tibisis sau Tibiscus.

Timisoara este situata in sud-estul Campiei Panonice (respectiv in sudul Campiei de Vest), in zona de divagare a raurilor Timis si Bega.

Apele celor doua rauri au format aici un tinut foarte mlastinos si frecvent inundat.

Timisoara insa s-a dezvoltat intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau trece mlastinile.

Acestea au constituit pentru mult timp o autentica fortificatie in jurul cetatii, insa au favorizat si o atmosfera umeda si insalubra, precum si proliferarea epidemiilor de ciuma si holera, care au mentinut relativ scazut numarul de locuitori si au impiedicat semnificativ dezvoltarea cetatii.

Cu timpul insa reteaua hidrografica a zonei a fost desecata, indiguita si deviata.

In urma acestor lucrari raul Timis a incetat sa mai strabata orasul.

Timisoara detine cel mai amplu ansamblu de cladiri istorice din Romania, constituit din ansamblurile urbane ale cartierelor Cetate, Iosefin si Fabric.

Arhitectura variata, influentele barocului Vienez si multitudinea de parcuri au adus Timisoarei, asa cum s-a spus mai sus, renumele de "Mica Viena" si de "Orasul parcurilor".