Miercurea-Ciuc s-a format in vecinatatea localitilor deja existente: Sumuleu (1333), Toplita-Ciuc si Jigodin (sec. XII-XII.) pe locul unde se tineau targurile in zilele de miercuri - de unde vine si denumirea orasului.
Primul document autentic cunoscut care atesta existenta orasului ca "ora? de campie" este scrisoarea de privilegii eliberata de regina Izabella, mama lui Janos Zsigmond, Principele Transilvaniei, datata la 5 august 1558, in care scuteste locuitorii orasului de biruri in afara birurilor cuvenite Portii otomane.
Manastirea franciscan din Sumuleu, biserica Sf. Petru, cele patru capele, cladirea principala a caminului de copii, precum si vechea resedinta a fostului scaun Ciuc constituie un complex arhitectonic unitar.
intre acestea se distinge manastirea ale carei baze au fost puse de calugarii franciscani in anul 1442.
De la vechea biserica, construita de voievodul Transilvaniei Iancu de Hunedoara, in cinstea victoriei de la Sintimbru pe Mures, se mai pastreaza cateva fragmente de zid, arcuri frante si doua portaluri.
Actuala biserica in stil baroc a inceput sa fie construita in 1804, iar ultimele finisari interioare (pictarea) au durat 72 de ani.
Statuia Sf.Maria, situata in altarul principal, dateaza din secolul al XVI-lea si este una din creatiile artistice cele mai valoroase.
Statuia are faima de facatoare de minuni, de ea fiind legate multe legende si datini locale.
Manastirea are o orga cu trei registre, unul din vestitele instrumente muzicale de acest gen din Europa, 4 clopote, dintre care unul de 1133 kg, iar aproape de intrare se afla doua cruci comemorative datand din anii 1662 si 1663.
De acest monument se leaga numeroase evenimente istorice si culturale.
Cea mai insemnata dintre acestea este pelerinajul catolic de Rusalii, la care an de an participa peste 200.000 de pelerini din toata tara si de peste hotare, fiind ca importanta printre primele cinci centre de pelerinaj catolic din toata Europa.